Consultație
Consultația psihiatrică
Evaluarea stării psihice, stabilirea diagnosticului și construirea unui plan terapeutic personalizat.
- Decontat CNAS
Afecțiuni
Anxietatea
Când îngrijorarea devine permanentă și începe să limiteze viața de zi cu zi
Cunoscută și ca: Tulburare de anxietate generalizată, Atacuri de panică
- Durata pentru diagnostic
- Peste 6 luni, în forma generalizată
- Simptome fizice
- Frecvente și reale
- Tratament
- Psihoterapie, medicație sau ambele
- Prognostic
- Foarte bun, cu tratament adecvat
Despre anxietatea
Anxietatea este o reacție normală și utilă: pregătește organismul pentru o amenințare. Devine o problemă medicală atunci când apare fără un pericol real, când este disproporționată sau când nu se mai oprește.
În tulburarea de anxietate generalizată, îngrijorarea se mută de la un subiect la altul (sănătate, familie, bani, muncă) și ocupă cea mai mare parte a zilei. În tulburarea de panică, anxietatea apare brusc, sub forma unor episoade intense de frică, cu palpitații, senzație de sufocare și teama de moarte iminentă.
Un aspect important: simptomele fizice sunt reale. Palpitațiile, nodul în gât, amețeala și tulburările digestive nu sunt „imaginate”, ci expresia unui răspuns fiziologic de alarmă declanșat inutil. Mulți pacienți ajung la psihiatru abia după luni de investigații cardiologice, gastroenterologice sau neurologice fără rezultat.
Tulburările anxioase sunt printre cele cu cel mai bun răspuns la tratament. Terapia cognitiv-comportamentală, medicația modernă sau combinația celor două aduc, în majoritatea cazurilor, o ameliorare semnificativă.
Simptome
Simptomele pot lipsi complet în stadiile incipiente. Prezența lor nu confirmă diagnosticul, îl stabilește medicul, după consultație și investigații.
- Îngrijorare excesivă, greu de controlat, legată de mai multe aspecte ale vieții
- Neliniște, tensiune interioară, senzația de a fi „pe muchie"
- Palpitații, senzație de sufocare, nod în gât
- Transpirații, tremurături, amețeli
- Tensiune musculară, mai ales la nivelul cefei și al umerilor
- Tulburări digestive, fără o cauză medicală identificată
- Dificultăți de concentrare
- Insomnie de adormire
- Atacuri de panică: frică intensă, bruscă, cu senzația de moarte iminentă
- Evitarea situațiilor care declanșează anxietatea
Cauze
- Predispoziție genetică și temperamentală
- Dezechilibre ale neurotransmițătorilor implicați în reglarea fricii
- Stres cronic sau evenimente traumatice
- Boli medicale: hipertiroidism, aritmii, afecțiuni respiratorii
- Consum de cofeină, alcool sau substanțe stimulante
- Sevrajul la alcool sau la anumite medicamente
Factori de risc
- Antecedente familiale de tulburări anxioase
- Traume sau experiențe adverse în copilărie
- Stres profesional prelungit
- Boli cronice
- Consum regulat de cofeină sau alcool
- Sexul feminin
Cum se pune diagnosticul
Investigațiile se stabilesc individual, în funcție de simptome, vârstă și istoric medical.
Consultația psihiatrică
Stabilește tipul tulburării anxioase (generalizată, tulburare de panică, anxietate socială, fobii) pentru că tratamentul diferă.
Scale de evaluare a anxietății
Măsoară severitatea și permit urmărirea obiectivă a evoluției sub tratament.
Excluderea cauzelor medicale
Funcția tiroidiană, electrocardiograma, hemoleucograma: hipertiroidismul și anumite aritmii pot produce simptome identice.
Evaluarea comorbidităților
Anxietatea coexistă frecvent cu depresia și cu insomnia; tratamentul trebuie să le acopere pe toate.
Cum se tratează
Tratamentul se alege în funcție de stadiu, de simptome și de starea generală. Mai jos, opțiunile principale.
Psihoterapie cognitiv-comportamentală
Tratamentul cu cea mai bună dovadă de eficiență. Lucrează asupra gândurilor catastrofice, a evitării și a răspunsului fizic la anxietate.
Tratament medicamentos
Antidepresivele moderne sunt prima linie în tulburările anxioase. Efectul se instalează în câteva săptămâni, iar tratamentul se menține de regulă mai multe luni.
Tehnici de reglare fiziologică
Respirație controlată, relaxare musculară progresivă, mindfulness: utile mai ales în atacurile de panică.
Ajustarea stilului de viață
Reducerea cofeinei și a alcoolului, activitate fizică regulată, somn suficient. Efectul lor asupra anxietății este mai mare decât se presupune de obicei.
Când mergi la medic
- Îngrijorarea îți ocupă cea mai mare parte a zilei și nu o poți controla
- Ai avut atacuri de panică
- Eviți locuri, persoane sau situații din cauza anxietății
- Ai simptome fizice pentru care investigațiile nu au găsit o cauză
- Consumi alcool sau medicamente pentru a-ți calma anxietatea
Prevenție
- Reducerea cofeinei: un factor declanșator frecvent și des ignorat
- Activitate fizică regulată
- Program de somn stabil
- Tehnici de respirație învățate înainte de a fi nevoie de ele
- Tratarea completă a primului episod, care reduce riscul de cronicizare
Întrebări frecvente
Atacul de panică este periculos?
Este extrem de neplăcut, dar nu pune viața în pericol. Simptomele (palpitații, senzație de sufocare, amețeală) sunt reale și reflectă un răspuns fiziologic de alarmă declanșat inutil. Primul episod trebuie însă evaluat medical, pentru a exclude o cauză cardiacă sau respiratorie.
Anxietatea se vindecă?
Tulburările anxioase răspund foarte bine la tratament. Majoritatea pacienților ajung la o ameliorare semnificativă sau la remisiune, mai ales prin combinația dintre psihoterapie și medicație.
Trebuie să iau medicamente toată viața?
Nu. Tratamentul durează de obicei mai multe luni după ameliorare, apoi se reduce treptat, sub supraveghere medicală. Psihoterapia oferă instrumente care rămân utile și după oprirea medicației.
Specializarea de care aparține
Psihiatrie
Suport și tratament pentru sănătatea mintală.
4 medici în această specializare
Medicii care tratează această afecțiune
Echipa de psihiatrie a Policlinicii Bastion.
Servicii decontate prin CNAS
Consultațiile în Nefrologie, Urologie, Neurologie, Psihiatrie, Medicină de Familie și Diabet pot fi decontate prin CNAS cu bilet de trimitere.
Programează-te