Afecțiuni

Hipertensiunea arterială

Legătura în dublu sens cu rinichiul: îl afectează și, în același timp, poate porni din el

Cunoscută și ca: HTA, Tensiune arterială crescută

Nefrologie

Valori normale: Sub 140/90 mmHg (ținta se individualizează)
Simptome: De regulă absente
Legătura cu rinichiul: În ambele sensuri
Monitorizare: Măsurare la domiciliu, sistematic

Despre hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială înseamnă presiune crescută, persistentă, în artere. Nu doare, nu se simte și, în majoritatea cazurilor, nu dă niciun semn, motiv pentru care este descoperită frecvent întâmplător sau, mai rău, abia în momentul unei complicații.

Rinichiul are un rol dublu în această poveste. Pe de o parte, este una dintre victimele principale: presiunea crescută lezează vasele mici din glomeruli și duce, în timp, la boală cronică de rinichi. Pe de altă parte, poate fi el însuși sursa problemei, o boală renală sau o îngustare a arterei renale determină creșterea tensiunii.

Această legătură în dublu sens explică de ce evaluarea nefrologică face parte din investigarea unei hipertensiuni, mai ales la pacienții tineri, la cei cu valori greu de controlat sau cu analize renale modificate.

Controlul tensiunii arteriale este, în același timp, cea mai eficientă măsură de protecție a rinichiului. La pacienții cu boală renală cronică, menținerea tensiunii în ținta stabilită de medic încetinește evoluția mai mult decât orice altă intervenție.

Simptome

Simptomele pot lipsi complet în stadiile incipiente. Prezența lor nu confirmă diagnosticul, îl stabilește medicul, după consultație și investigații.

În majoritatea cazurilor: niciun simptom, de aici numele de „ucigaș tăcut"
Dureri de cap, mai ales matinale, în zona occipitală
Amețeli
Palpitații
Tulburări de vedere
Sângerări nazale repetate
Dificultăți de respirație la efort

Cauze

Hipertensiune esențială (primară), fără o cauză unică identificabilă, majoritatea cazurilor
Boli renale: boala cronică de rinichi, glomerulonefrite, rinichi polichistic
Stenoza de arteră renală
Boli endocrine: hiperaldosteronism, feocromocitom, boli tiroidiene
Apneea de somn
Medicamente: antiinflamatoare, corticosteroizi, decongestionante nazale, contraceptive orale

Factori de risc

Consum crescut de sare
Obezitate și sedentarism
Consum de alcool
Fumat
Stres cronic și somn insuficient
Antecedente familiale de hipertensiune
Vârsta înaintată
Diabet zaharat

Cum se pune diagnosticul

Investigațiile se stabilesc individual, în funcție de simptome, vârstă și istoric medical.

Măsurarea corectă a tensiunii arteriale

Repetat, în condiții standardizate, la ambele brațe. O singură valoare crescută nu stabilește diagnosticul.

Monitorizarea ambulatorie pe 24 de ore (Holter TA)

Distinge hipertensiunea reală de cea „de halat alb" și arată comportamentul tensiunii în timpul nopții.

Analize renale: creatinină, eGFR, albuminurie

Verifică dacă rinichii sunt deja afectați și dacă tensiunea nu are, de fapt, o cauză renală.

Ecografia renală și a arterelor renale

Caută cauze secundare, în special la pacienții tineri sau cu tensiune greu de controlat.

Evaluarea afectării organelor țintă

Electrocardiogramă, ecocardiografie, examenul fundului de ochi: pentru a aprecia impactul real al hipertensiunii.

Cum se tratează

Tratamentul se alege în funcție de stadiu, de simptome și de starea generală. Mai jos, opțiunile principale.

Modificarea stilului de viață

Reducerea sării sub 5 g pe zi, scădere ponderală, activitate fizică regulată, limitarea alcoolului, renunțarea la fumat. Efectul este real și măsurabil.

Tratament medicamentos

Adaptat profilului pacientului. La cei cu afectare renală, inhibitorii enzimei de conversie și sartanii au avantajul protecției renale suplimentare.

Tratarea cauzei secundare

Când hipertensiunea are o cauză identificabilă (renală, endocrină sau legată de apneea de somn) corectarea ei poate normaliza tensiunea.

Monitorizarea la domiciliu

Un tensiometru validat și un jurnal simplu al valorilor spun mai mult despre controlul bolii decât o măsurătoare ocazională în cabinet.

Servicii

Consultații și investigații recomandate

Consultație
Consultația nefrologică
Consultație de specialitate cu interpretarea analizelor renale și stabilirea planului de monitorizare.
- Decontat CNAS
Detalii

Vezi toate serviciile

Când mergi la medic

Tensiunea depășește 180/110 mmHg, cu durere în piept, dificultăți de respirație sau tulburări de vedere, urgență medicală
Ai valori crescute repetat la măsurătorile de acasă
Ai hipertensiune și creatinina a crescut față de analizele anterioare
Ai sub 40 de ani și ai fost diagnosticat cu hipertensiune
Tensiunea rămâne crescută în ciuda a trei medicamente

Prevenție

Reducerea sării: inclusiv cea „ascunsă" din mezeluri, brânzeturi, pâine și conserve
Menținerea unei greutăți normale
Activitate fizică moderată, cel puțin 150 de minute pe săptămână
Limitarea alcoolului
Somn suficient și investigarea sforăitului cu pauze respiratorii
Măsurarea periodică a tensiunii, chiar și în absența simptomelor

Întrebări frecvente

De ce mă trimite medicul de familie la nefrolog pentru tensiune?

Pentru că relația dintre rinichi și tensiune funcționează în ambele sensuri: hipertensiunea lezează rinichii, iar o boală renală poate fi ea însăși cauza tensiunii crescute. Evaluarea nefrologică este utilă mai ales la pacienții tineri, la cei cu tensiune greu de controlat sau cu analize renale modificate.

Pot opri tratamentul dacă tensiunea s-a normalizat?

Nu fără avizul medicului. Valorile normale înseamnă, cel mai adesea, că tratamentul funcționează, nu că boala a dispărut. Oprirea bruscă poate produce creșteri periculoase.

Cum îmi măsor corect tensiunea acasă?

După 5 minute de repaus, așezat, cu spatele sprijinit și brațul la nivelul inimii, fără cafea sau fumat în ultima jumătate de oră. Se fac două măsurători la un minut distanță și se notează media, dimineața și seara.

Specializarea de care aparține